Marketing à la magazin de cartier

Cred că ştiţi cu toţii cum sunt magazinaşele acelea de cartier, de a căror existenţă te bucuri când te trezeşti că parcă ai avea nevoie de un plic de budincă sau că, mai rău, ai budinca, dar n-ai laptele cu care s-o faci. Dai repede o fugă până la magazinul de cartier şi cumperi şi budinca, şi laptele. În mod similar poţi să îţi procuri o grămadă de alte chestii, chiar produse specializate gen prăjituri proaspete, pâine de casă etc.

Ieri dimineaţă m-am trezit şi eu că aş avea nevoie de un piept de pui, ca să gătesc ceva pentru prânz. Ştiam deja de la maică-mea că urmau să primească piept de pui proaspăt la magazinul din colţ. Trebuie să vă spun că magazinul ăsta are carne de pui foarte faină, ca de pui de casă, adusă de prin Ungaria sau de nu ştiu unde. Mai cumpărasem de aici, dar nu am privit niciodată sosirea cărnii proaspete ca pe un mega-eveniment, cum se anunţa a fi venirea pieptului de pui. Mă simţeam ca şi când ar fi vorba de lansarea Samsung Galaxy S4, lansare care s-a făcut la Bucureşti în stil James-Bond.

Product launchPe la 10 jumate dimineaţa mă iau frumos şi merg la magazin să-mi cumpăr nişte piept de pui şi nişte smântână. În faţa mea, o doamnă mai în vârstă. Vânzătoarea numai ce încărca bucăţile de piept proaspăt în tăviţa de plastic ce urma să fie pusă în vitrină. Îi spune doamnei din faţa mea, pe un ton extrem de entuziasmat: „Numai ce am primit pieptul ăsta. Uitaţi ce proaspăt şi fain e! Iei nişte piept proaspăt şi mai pui şi la congelator.” La scurt timp mai vine o doamnă la coadă, în spatele meu. Vânzătoarea o anunţă şi pe aceasta despre marele eveniment: a sosit pieptul de pui! Entuziasmul ei nu a suferit absolut nici o scădere. De dragul conversaţiei, îi zic doamnei din faţa mea că eu chiar pentru piept am venit, aşa că am sosit la fix, iar doamna încuviinţează politicos. Între timp, vânzătoarea adânceşte cu altcineva conversaţia efervescentă despre pieptul de pui.

Când ajung la rând, îi spun vânzătoarei că vreau jumătate de borcan de smântână vărsată. Îmi umple borcanul, aşa cum am cerut, dar înainte de a ajunge la cântar cu el rămâne pironită locului şi se uită la mine, întrebând de-a dreptul speriată: „Carne nu doreşti? Uite ce faină e! Numai joia, vinerea şi sâmbăta primesc” Bucuroasă că nu urma să am de-a face cu reacţia ei în cazul unui refuz, îi zic că ba da, vreau 2 bucăţi de piept. De fapt avusesem nevoie doar de una, dar femeia aia m-a hipnotizat de-a dreptul.

Vreau să spun că rareori am văzut un vânzător aşa de pasionat care să nu ia comision din vânzări. Entuziasmul cu care promova femeia aia banala carne de pui era fenomenal. Şi atunci hai să vă întreb: la ce să mai dai bani pe promovare, când ai pe cineva care evanghelizează pieptul de pui?

Sursă imagine

4 thoughts on “Marketing à la magazin de cartier

    • Da, aşa este. Ce mă distrează este că vânzătoarea aceea crea word of mouth în jurul pieptului de pui, fără a şti ce-i aia sau fără a intenţiona să facă neapărat acest lucru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s